Exercitiul a fost insa interesant si m-am gandit ca ar fi pacat sa nu ii dau un share, mai jos:

In acest moment, lumea se confrunta cu doua categorii de provocari. Pe de o parte, sunt provocarile globale: criza financiara, schimbarile climatice, terorismul. Pe de alta parte, sunt cele locale: saracia, educatie precara, coruptia, lipsa unei culturi civice si participative. Nu stiu daca sau in ce masura industria MarCom poate sa salveze lumea, dar eu cred ca poate sa contribuie la schimbarea sa in mai bine. Sar peste partea deja cliseistica cu forta nebanuita a comunicarii care poate muta muntii si trec direct la cateva propuneri concrete (unele puse deja in practica, dar prea putin sau gresit) care sa ofere raspunsul la intrebarea cheie: cum?

Din punctul meu de vedere, industria MarCom are trei asset-uri pe care si le poate pune la bataie pentru a fi un factor al schimbarii in bine, un changemaker, cum spun cei de la Ashoka: know-how-ul oamenilor sai, profitul, network-ul de relatii. Pornind de la acestea, voi creiona sase idei care pot fi dezvoltate si puse in practica pentru o lume ceva mai buna. Unele cu bani putini si munca multa, altele cu munca multa si bani multi:

1. fie ca esti agentie sau profesionist, munceste pro-bono pentru un ONG. Si nu te du neaparat spre ONG-uri mari, internationale. Astfel de organizatii lucreaza deja cu agentii si isi permit oricum om sau chiar departament dedicat de comunicare. Ia in calcul ONG-urile mai mici, la nivel local, poate chiar o organizatie din orasul tau. Multe dintre ele nu stiu sa isi promoveze cauza in randul comunitatii si al firmelor locale. Cunostintele tale chiar ar face diferenta pentru aceste organizatii si pentru beneficiarii lor;

2. invata ONG-urile sa pescuiasca: organizeaza traininguri pentru ONG-uri (din nou as merge pe cele locale) in care sa le inveti ce inseamna planning strategic, ce insemna o comunicare eficienta pentru a-si atrage si mentine voluntarii sau pentru a convinge oamenii sa directioneze catre ele cei 2%. Si, cel mai important, invata-le sa se “vanda” companiilor care le pot acorda bani pentru implementarea proiectelor;

3. educa-ti clientul/CEO-ul. Se da situatia: clientul/CEO-ul iti spune: “vreau un proiect de CSR care sa imi aduca beneficii de imagine peste noapte”. In mod evident, clientul/CEO-ul tau crede ca CSR-ul inseamna buget de media deductibil din impozit. Aici intervii tu si ii explici ca pe termen mediu si lung CSR-ul poate avea un ROI consistent (in termeni de reputatie externa si interna, de atragere si fidelizare a anagajatilor valorosi, in termeni de atractivitate pentru investitori) atata timp cat inseamna mai mult decat sa plantezi trei copaci in fata camerei de filmat. Explica-i diferenta dintre filantropie si investitie in proiecte sustenabile. Convinge-l sa isi ia un anagajament pe termen lung, iar beneficiile de imagine vor veni si ele, inzecit;

4. educa presa. Revenind la CSR, presa nu scrie despre asta decat platit, pentru ca astfel de initiative sunt considerate PR mascat. Ca urmare, companiile nu sunt incurajate sa faca CSR. Daca as fi IAA sau alta organizatie a industriei, as organiza workshopuri pentru jurnalisti in care sa le explic diferenta intre apa de ploaie vanduta de unele companii asa-zis “responsabile” si CSR-ul pe bune. Le-as spune ca, scriind despre initiativele consistente de CSR ale companiilor si incurajandu-le astfel sa continue, pot fi si ei changemakers.

5. intoarce o parte din profit in beneficiul comunitatii. Agentiile de MarCom sunt companii care fac profit, profit care poate fi folosit intr-un milion de moduri. Iata unul dintre ele: infiintarea unui fond comun gestionat de un ONG al industriei la care sa contribuie agentiile de MarCom dar si profesionistii sai. Din acest fond, anual, se implementeza si se promoveaza 360° unul sau mai multe proiecte sociale in urma unui call for proposal in randul industriei sau in randul ONG-urilor;

6. capitalizeaza-ti relatiile pentru o cauza buna. Oamenii din MarCom au multe relatii in zona administrativ-politica, in presa, in zona comerciala, in mediul academic si ONG. Prin urmare, pot fi liantul perfect care sa aduca impreuna idei bune, surse de finantare, profesionisti si canale de comunicare, astfel incat impactul unui proiect sa fie consistent. De exemplu: un proiect al ministrului educatiei pe care il consiliezi pe partea de comunicare politica se potriveste perfect cu bugetul si strategia de CSR a unei multinationale din portofoliul agentiei tale. Cu putina intermediere, ar putea iesi un parteneriat public-privat grozav. Si revenind la obsesia mea cu CSR-ul, nu ar strica un pic de lobby din partea industriei pentru a avea si in Romania mastere de CSR. Sau macar cursuri tinute de oameni din industrie, cu experienta in domeniu.

Anul acesta, sunt inscrise si 5 rapoarte scurte ale unor companii romanesti: BCR, Orange, Romstal, Farmaciile Dona si Euractiv.  Le puteti rasfoi, aici. De votat, le puteti vota pana pe 3 martie. Shortlist -ul intra intr-o a doua etapa de votare care va tine pana pe 11 martie.

Toate cele 5 rapoarte romanesti fac parte din programul GoodCSR, o initiativa Braun&Partners care urmareste sa incurajeze companiile sa fie mai transparente in privinta performantelor sociale, economice si de mediu.

Nu as vrea sa va influentez cumva alegerea, dar trebuie mentionat ca raportul BCR a fost desemnat cel mai bun raport de CSR din Romania, de catre un juriu independent, in cadrul Galei Good CSR 2009

GRI (Global Reporting Initiative) este organizatia care a dezvoltat cel mai utilizat standard de raportare de CSR, la nivel international. Mai multe despre GRI – aici.

Foarte interesante  graficele referitoare la sumele donate de state catre Haiti*:

• ce suma s-a promis public vs ce suma s-a donat efectiv: Irlanda, Luxembourg, Portugalia si Elvetia- singurele
  

  click pe foto pentru toate graficele

  state care au donat 100% suma promisa. La celalalt pol – Austria si Germania, cu mai putin de jumatate din promisiune respectata

• cele mai darnice state, raportand suma donata la PIB-ul lor: Guyana si Ghana cu 0,088% respectiv 0,018%. La coada listei – UK si US cu 0,0012% respectiv 0,0011%
• cele mai darnice state, in functie de suma donata: US (168 mil); Canada (131 mil); Spania (45mil)
• cat s-a donat in total – 1.700 de milioane de dolari

*Site-ul a folosit date furnizate de OECD, Guardian Data Blog si Relief Web.

Romania nu apare in schema si nici nu stiu daca a donat cu adevarat cei 50K promisi. 

Ce concluzii trag eu:

• in foarte rare cazuri se face follow up cu simt de raspundere pe sumele donate in astfel de cazuri
• e foarte usor sa iesi public si sa spui ca donezi o suma impresionanta, ca mai apoi sa donezi half of it sau chiar deloc. Verifica cineva?
• poti manipula usor opinia publica daca jonglezi cu cifre si procente. Cum se vede mai sus, pozitia de “cel mai generos stat” este foarte relativa

Si surpriza: au sectiune de Responsabilitate Sociala pe site! Va citez intocmai:

“Amploarea activităţii SA «Bucuria» are o importanţă strategică şi influenţează interesele unui număr enorm de persoane. De aici reiese o serie de principii deosebit de importante în activitatea companiei: de a tarta cu atenţie interesele societăţii, de a crea în ea a unui climat de afaceri favorabil, de a menţine condiţiile decente de muncă, bunăstarea socială şi spirituală a oamenilor. În această privinţă Compania tinde să asigure o dezvoltare stabilă a afacerii sale, atrăgând o atenţie sporită nu doar laturii economice, ci şi a celei sociale. SA «Bucuria» urmează permanent principiile de responsabilitate socială, care sunt: crearea noilor locuri de muncă, realizarea de programe sociale pentru personal, plata impozitelor, etc.”

It’s cute, but it’s wroooong! Sunt responsabil social pentru ca imi platesc impozitele? Well, am auzit asta si la case mai mari, la companii care nu se limitau sa scrie asta pe un site, ci investeau bugete mari de media ca sa se laude cu asta la TV