Mijloacele scuza scopul sau despre CSR

In 1970 Milton Friedman, un economist american laureat al premiului Nobel si totodata un libertarian convins, scria  in New York Times un articol in care desfiinta pur si simplu ideea de Corporate Social Responsability. In viziunea lui Friedamn, CSR, prin obiectivele sale ( reducerea inflatiei si a somajului, eliminarea discriminarii sau diminuarea poluarii) nu este altceva decat “pure and unadulterated socialism”, iar oamenii de afaceri pro CSR, “unwitting pup­pets of the intellectual forces that have been undermining the basis of a free society these past decades”. Articolul se incheie cu o concluzie transanta:  “in my book Capitalism and Freedom, I have called it ( the doctrine of social responsability, my note) a <<fundamentally subversive doctrine>> in a free society, and have said that in such a society, <<there is one and only one social responsibility of business–to use it resources and engage in activities designed to increase its profits so long as it stays within the rules of the game, which is to say, engages in open and free competition without deception or fraud.>>”

38 de ani mai tarziu, divizia de cercetarea IBM, Business Strategy Consulting Practice, publica un studiu conform caruia 68% dintre oamenii de afaceri vad activitatile de CSR doar ca pe un mijloc de a-si creste profitul sau ca pe o modalitate de a se detasa de concurenta sub aspectul reputatiei si al imaginii (54%). La studiu au participat 250 de manageri de top din companii internationale. Conform lui George Pohle, Vicepresedinte al Business Strategy Consulting Practice, “CSR-ul nu este vazut ca un cost, ci ca o investitie care va aduce rezultate financiare”.

Asadar, CSR se dovedeste a fi astazi nu un dusman al capitalismului si al pietei libere, asa cum sustinea Friedman, ci un business tool al acestora. Problemele grave de mediu, imputinarea resurselor, cresterea concurentei si publicul din ce in ce mai bine informat prin online au determinat o reactie din partea companiilor mari si nu numai. Oamenii de afaceri au inteles in acest context ca PR-ul si Advertisingul nu mai sunt de ajuns pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila si de securizare a businessului si si-au indreptat atentia si investitiile in directia CSR.

Dintr-o perspectiva idealista, pare cumva meschin sa urmaresti, ca si companie, sa obtii profit  prin proiecte CSR. Mai ales ca foarte multe companii afirma ca initiativele de acest gen au motivatii pur filantropice si dezinteresate. Cu toate acestea, daca ne punem intrebarea qui prodest, situatia se prezinta destul de echitabil. Datorita CSR au fost plantati mii de copaci, s-au creat parcuri, sume impresionante de bani au fost alocate sanatatii sau educatiei si lista poate continua. Ca un exemplu, nu mi se pare deloc meschin faptul ca HSBC Bank a investit 45 de miloane de lire sterline (!!!) intr-un proiect de mediu lansat in 2007 care are ca scop reducerea poluarii si consumului de resurse naturale si incurajarea inovatiilor in domeniu. Partea frumoasa este ca avem de-a face cu “a win-win situation”.

In Romania, conceptul de CSR este relativ nou, insa incepe sa fie pus in practica din ce in  ce mai mult si mai bine. Pana acum s-au facut remarcate campanii precum recenta Petrom, controversata Apa Nova sau bursele Vodafone pentru liceu. Mie una mi-a placut cum s-a pozitionat Zaraza, imbinand intr-un mod fericit CSR-ul si Advertisingul, prin mesajele anti-ignoranta.

Cei de la Selenis au creat in 2006 si primul portal de  CSR din Romania, responsabilitatesociala.ro, unde se pot citi ultimele stiri din domeniu, interviuri, studii de caz si unde se poate accesa o baza de date consistenta despre ce inseamna CSR.